Ce importanță are votul nostru? Cine poate candida și câte feluri de alegeri există?

Importanța votului

Votul este mecanismul esenţial al oricărei societăți democratice, prin care poporul deleagă atribuțiile de guvernare ale statului unor persoane, în funcţie de preferințele cetăţenilor. În esență, votul este modalitatea cea mai eficientă prin care poporul participă la actul de guvernare, reprezentând „instrumentul” politic al cetățeanului, garantat de legea fundamentală.

Posibilitatea de a alege reprezentanţii autorităților publice este esența oricărei societăți democratice, prin prisma elementului de consens pe care îl implică. Astfel, organele care conduc statul întruchipează voința populației, deciziile lor având legitimitate politică.

Dreptul de a candida

Pot fi aleși cetăţenii cu drept de vot care au cetățenia şi domiciliul stabilit în România şi care nu deţin una dintre următoarele funcţii: judecător al Curții Constituționale, Avocatul Poporului, magistrat, membru activ al armatei, polițist sau alte categorii de funcționari publici. De asemenea, candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaţilor sau în organele administrației publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleși în funcţia de Preşedinte al României.

Tipuri de alegeri în România

La nivel naţional, există 4 tipuri de alegeri: alegeri generale sau parlamentare, alegeri europarlamentare, alegeri prezidenţiale şi alegerile locale.

1. Alegerile Parlamentare

Alegerile parlamentare în România se desfăşoară în baza unui sistem de reprezentare proporțională. Fiecare partid sau candidat independent, care reprezintă anumite opţiuni fie politice, culturale, religioase sau etnice, îşi poate declara candidatura. În baza sistemului de reprezentare proporțională, mandatele parlamentare sunt atribuite fiecărui partid politic care a participat la alegeri, într-un număr corespunzător procentului de voturi pe care l-a obținut în fiecare circumscripție electorală (circumscripția electorală este o subdiviziune teritorială folosită pentru a organiza alegerile).

În România sunt 329 de mandate pentru Camera Deputaţilor şi 136 pentru Senat. Sistemul proporțional este folosit, deoarece asigură reflectarea cât mai exactă a dorinței poporului în rezultatele alegerilor şi facilitează accesul unui număr cât mai mare de partide la actul de guvernare. În funcţie de rezultatele alegerilor, partidul fie guvernează de unul singur, fie în cadrul unei coaliții de guvernare. Ulterior, acesta propune un guvern care poate conduce legitim numai în urma obținerii votului de încredere al unei majorități parlamentare.

2. Alegerile prezidențiale

Alegerile prezidenţiale se desfăşoară în baza unui sistem electoral majoritar, însemnând că este declarat câștigător candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi, fără a fi nevoit să împartă puterea dobândită în urma alegerilor. De asemenea, alegerile se desfăşoară în două tururi de scrutin. Așadar, este declarat câștigător candidatul care a obținut o majoritate absolută, adică 50%+1 din numărul total de voturi, iar în cazul în care niciun candidat nu reușește să le obțină se organizează al doilea tur de scrutin în care intră primii doi candidaţi şi câștigă cel care are cele mai multe voturi.

3. Dreptul de a alege și a fi ales în Parlamentul European

Alegerile europarlamentare se organizează după modelul alegerilor parlamentare, diferența constând în faptul că lista candidaţilor nu mai este specifică anumitor circumscripții electorale, ci este aceeaşi pentru întreg teritoriul României.

4. Alegerile locale

Alegerile locale în România se desfășoară la nivelul celor 41 de județe. Alegerile au drept scop desemnarea primarilor, consilierilor locali și județeni, respectiv președinților de consilii județene din România. Pentru funcția de primar există situația când, dacă niciunul dintre candidați nu a obținut 50% + 1 din totalul de voturi exprimate, se organizează al doilea tur de scrutin. Următoarele alegeri locale în România vor avea loc în 2020.

Referendumul

Referendumul naţional este mecanismul de consultare directă pe care organele de guvernare îl folosesc cu privire la revizuirea Constituției, demiterea Preşedintelui României sau alte probleme de interes naţional. De asemenea, se poate organiza şi desfăşura şi referendum local asupra unor probleme de interes deosebit pentru unitățile administrativ-teritoriale. Cetăţenii care participă la referendum au dreptul să se pronunțe prin „DA” sau „NU” la întrebările înscrise pe buletinul de vot. Rezultatul referendumului se stabilește în funcţie de majoritatea voturilor valabil exprimate pentru întreaga ţară.

Guvernul României

Adresă: Palatul Victoria, Piaţa Victoriei nr. 1, Sector 1, Bucureşti, cod postal 011791
Program:
 luni – vineri: 08:30-16:30

Telefon021 314 34 00 – interior 1006
Adresă de e-mail:drp@gov.ro
Adresă web: www.gov.ro

Nota autorilor

Info.gov.ro și ghidul informativ se adresează atât persoanelor care cunosc deja principiile de funcționare a statului nostru, dar mai ales celor care vor să afle mai multe cu privire la sistemul democratic din România. Am încercat să explicăm într-o manieră simplă și la îndemâna oricui mecanismele principale prin care funcționează statul român, rolul instituțiilor și relațiile care există între acestea. Dorința de a informa corect oamenii a generat ideea de a lucra chiar noi, internii, la un proiect dedicat tuturor persoanelor, indiferent de vârstă, de nivelul de instruire sau de funcție. Info.gov.ro reprezintă un proiect drag echipei Internship Gov 2019, proiect care sperăm să evolueze și să atragă cât mai mulți cititori, împlinindu-și astfel menirea de a oferi răspunsuri celor mai multe întrebări ale cetățenilor despre statul în care trăiesc.