Ce reprezintă?

Guvernul este autoritatea centrală a puterii executive, care funcționează în baza votului de încredere acordat de Parlament și care asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice. Folosind cuvinte mai puțin mari, dacă Parlamentul face legea, Guvernul reprezintă puterea executivă din stat, cea care are grijă ca legile să fie puse în aplicare.  Prin conținutul, trăsăturilor și atributele sale guvernul reprezintă una dintre cele mai importante și distincte instituții ale statului. Importanța acestei puteri decurge din faptul că ea este cea care organizează și conduce efectiv societatea.

Din cine este compus?

Guvernul este format din prim-ministru, miniștri și alți membri stabiliți prin Legea privind organizarea și funcționarea Guvernului.

Cum ia naștere?

Prin procedura învestiturii președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru. Pentru a-l desemna se consultă cu partidul care are majoritatea în Parlament. Candidatul trebuie ca în termen de 10 zile să realizeze cele două elemente ce vor fi prezentate în fața Parlamentului: echipa și programul de guvernare. Se solicită apoi votul de încredere al Parlamentului, care se va acorda asupra întregului program de guvernare și întregii echipe. Are la dispoziție 60 de zile să acorde votul viitorului Guvern, timp în care nu poate respinge decât două solicitări. După acordarea votului, Președintele numește Guvernul printr-un decret și are loc depunerea jurământului de credință.

Ce atribuții are?

El se ocupă așadar de realizarea politicii interne și externe a țării și conduce administrația publică centrală. Cum face asta? Prin ministere, fiecare responsabil de câte o tematică – de exemplu educație, externe, interne, sănătate. Guvernul se sprijină pe o majoritate parlamentară, adică Parlamentul trebuie să îl voteze, la propunerea Președintelui, dar nu este obligatoriu ca membrii săi să fie membri de partid sau parlamentari. De asemenea, coaliția majoritară din Parlament, cea care sprijină Guvernul, nu trebuie să conțină neapărat „partidul care a câștigat alegerile”.

Unele dintre cele mai importante atribuții sunt:

  • Conduce administrația publica centrală (ministere) și autorităţile si structurile din subordinea acestora (de exemplu agenții);
  • Are grijă ca relațiile cu alte state să funcționeze eficient;
  • Inițiază proiecte de lege și le supune Parlamentului spre adoptare;
  • Reprezintă statul pe plan intern și extern;
  • Administrează proprietatea statului;
  • Participă la negocierea tratatelor.

 În fața cui răspunde?

Guvernul răspunde în fața Parlamentului pentu activitatea sa, cel care i-a acordat votul de încredere. Parlamentul îi poate adresa întrebări și interpelări, exercitându-și astfel controlul. Fiecare membru al Guvernului răspune solidar cu ceilalți membri pentru activitatea instituției.

Relația Parlament – Guvern

Cea mai importantă interacțiune între cele două instituţii vizează actul de învestire în funcţie a Guvernului. Guvernul poate fi numit numai dacă dispune de susținere parlamentară, exprimată prin votul de încredere pe care cel puţin 50 %+1 dintre parlamentari trebuie să îl acorde. În mod similar, Parlamentul poate retrage votul de încredere acordat Guvernului, prin inițierea unei moțiuni de cenzură. O altă funcţie a Parlamentului este cea de a forma cabinete, asigurându-se în acest fel că există responsabilitate decizională din partea Guvernului.

Prim-ministrul

Prim-ministrul conduce Guvernul. Printre principalele atribuții se numără:

  • Are misiunea de a coordona activitatea Guvernului precum și de a convoca și conduce ședințele de Guvern
  • Propune Președintelui numirea și revocarea membrilor Guvernului
  • Semnează hotărârile și ordonanțele care apoi sunt contrasemnate de miniștri ce au sarcina punerii lor în executare
  • Reprezintă Guvernul în relațiile cu Parlamentul, Administrația Prezidențială, Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională etc.
  • Este vicepreședinte CSAT

 

Actele Guvernului

Cum își realizează Guvernul atribuțiile și ce tip de acte adoptă? Ce etape parcurg aceste acte normative?

Modalitatea prin care Guvernul realizează puterea executivă este prin emiterea de acte specifice: hotărâri și ordonanțe.

Ordonanțele

Ordonanțele Guvernului. Discuția aici este mai amplă. Cunoaștem că singura autoritate legiuitoare în țară este Parlamentul. Acesta este singurul în măsură să adopte legi. Totuși, anumite situații excepționale au făcut să existe deorgări de la regulă. Și Guvernul, deși este executiv, poate, în situații restrânse și cu caracter excepțional, să adopte acte cu valoare egală legilor: ordonanțele simple și de urgență.

Ordonanța simplă este adoptată de Guvern în baza unei legi de abilitare. Adică, Parlamentul adoptă o lege prin care deleagă executivului funcția sa de a legifera, pe perioada vacanței parlamentare. Domeniul de legiferare, data până la care se adoptă și dacă se supun sau nu aprobării Parlamentului sunt elemente bine specificate în legea de abilitare. Ele intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

În viața fiecărui stat pot interveni situații în care Parlamentul se află în imposibilitatea de a se întâlni pentru a legifera sau există o stare de urgență ce nu suportă amânare. Astfel, Guvernul va adopta ordonanțe de urgență care intervin doar în situații extraordinare, nemaifiind nevoie de o delegare specială (legea de abilitare). Motivația urgenței adoptării trebuie să existe în conținutul ordonanței. Pentru că nu există o delegare din partea Parlamentului, ordonanțele de urgență trebuie obligatoriu să fie aprobate în dezbaterea în procedură de urgență a Parlamentului. Apoi, la fel ca celelalte acte normative, se publică în Monitorul Oficial pentru a produce efecte.

Hotărârile de Guvern 

Hotărârile sunt de esența Guvernului și se emit pentru punerea în aplicare a legilor și a politicilor publice. Pe scara ierarhică, acestea se poziționează inferior legilor și trebuie să fie în conformitate cu acestea. Așadar, hotărârile sunt strict măsuri administrative prin care se pune în aplicare ce a fost deja legiferat. Ele sunt adoptate în cadrul ședințelor de Guvern, care pot fi săptămânale sau ori de câte ori este nevoie.

Procedura de elaborarea a actelor normative 

Probabil fiecare cetățean s-a întrebat măcar o dată cum are loc procesul decizional în administrație și, mai exact, cum se ajunge la deciziile care le influențează viața de zi cu zi. Să o luăm cu începutul. Cine poate propune aceste norme? Legea ne spune că entitățile care pot iniția un proiect de act normativ sunt ministerele și celelalte organe e specialitate aflate în subordinea Guvernului, precum și autoritățile autonome (inclusiv Secretariatul General al Guvernului).

După ce se documentează și elaborează proiectul de act normativ, autorităţile publice iniţiatoare îl transmit către Secretariatul General al Guvernului.  Apoi, acestea sunt supuse consultării publice prin expunerea acestora la avizierul sediului Guvernului. Concomitent are loc și consultarea interinstituțională.

Dacă în urma procesului de consultare niciuna dintre autoritățile publice consultate nu a avut observații și/sau propuneri, inițiatorul transmite spre avizare instituțiilor partenere. Fiecare instituție avizatoare este obligată să furnizeze un răspuns în termen de 5 zile. Pe parcursul consultărilor pot fi formulate observații și/sau propuneri, iar inițiatorul le poate lua în considerare în totalitate sau nu.  Atunci emitentul poate decide dacă e necesar să modifice sau nu actul normativ. Acceptarea observațiilor și modificarea actului implică o nouă sesiune de avizare ulterioară. Dacă nu acceptă observațiile, proiectul de act normativ este discutat în ședința pregătitoare. În cazul unor avize favorabile, Secretariatul General al Guvernului emite un aviz conform și încheie operațiunile din etapa de avizare.

Versiunea finală a proiectului de act normativ, însoțită de toate avizele, se transmite consiliilor de specialitate. Aceste entități propun avize sau modificări asupra textului. Forma finală se trimite Secretariatului General al Guvernului alături de toate observațiile și notele. 

După ce se asigură că proiectul corespunde normelor în vigoare, Secretariatul trimite actul în ședința pregătitoare și apoi în ședința de Guvern.

Guvernul României

Adresă: Palatul Victoria, Piaţa Victoriei nr. 1, Sector 1, Bucureşti, CP 011791
Telefon021 314 34 00
E-mail: drp@gov.ro
Web: https://gov.ro

Nota autorilor

Info.gov.ro și ghidul informativ se adresează atât persoanelor care cunosc deja principiile de funcționare a statului nostru, dar mai ales celor care vor să afle mai multe cu privire la sistemul democratic din România. Am încercat să explicăm într-o manieră simplă și la îndemâna oricui mecanismele principale prin care funcționează statul român, rolul instituțiilor și relațiile care există între acestea. Dorința de a informa corect oamenii a generat ideea de a lucra chiar noi, internii, la un proiect dedicat tuturor persoanelor, indiferent de vârstă, de nivelul de instruire sau de funcție. Info.gov.ro reprezintă un proiect drag echipei Internship Gov 2019, proiect care sperăm să evolueze și să atragă cât mai mulți cititori, împlinindu-și astfel menirea de a oferi răspunsuri celor mai multe întrebări ale cetățenilor despre statul în care trăiesc.